|
actionaradmin
Administrator
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 7
|
|
Legea 31/1990 a Societăţilor Comerciale
DREPTURILE ACŢIONARILOR
Prezentarea propunerilor de reformă introduse in lege.
__________________________________________________________________
Amendamentele propuse în domeniul drepturilor acţionarilor au ca scop protejarea şi facilitarea exerciţiului acestor drepturi şi asigurarea tratamentului egal al tuturor acţionarilor. În acest sens se propune pe de o parte introducerea unor noi drepturi ale acţionarilor în legea 31/1990. Pe de altă parte, normele existente cu privire la statutul acţionarilor sunt modernizate şi aliniate standardelor curente la nivel european.
Dispoziţii noi
a) dreptul acţionarilor de a introduce puncte pe ordinea de zi:
• art. 1171 extinde dreptul de a introduce puncte pe ordinea de zi la acţionarii tuturor societăţilor pe acţiuni (până acum acest drept era recunoscut doar acţionarilor societăţilor pe acţiuni de tip închis).
• spre deosebire de situaţia actuală, acţionarii vor fi îndreptăţiţi să facă propuneri şi cu privire la modificările actului constitutiv.
• punctele propuse de acţionari trebuie publicate cu cel puţin zece zile înainte de adunarea generală.
• trebuie precizat însă că dreptul de a introduce puncte pe ordinea de zi este recunoscut doar acelor acţionari care reprezintă cel puţin 5% din capitalul social subscris.
b) dreptul acţionarilor la informare:
• noul art. 1172 va înlocui actualul art. 135. Potrivit noii reglementări, consiliul de administraţie este obligat să pună la dispoziţia acţionarilor înainte de adunarea generală situaţiile financiare anuale, raportul anual şi propunerile
sale cu privire la distribuirea dividendelor. Acţionarii au dreptul de a primi, la cerere, copii de pe aceste documente.
• orice acţionar va fi îndreptăţit să pună întrebări consiliului de administraţie înainte de adunarea generală, urmând să primească răspuns în cursul adunării generale. Protecţia secretelor de afaceri ale societăţii este garantată de către noul art. 1442 (a se vedea propunerile de reformă cu privire la administrarea societăţii pe acţiuni).
• societăţile care au o pagină de internet vor fi obligate să publice documentele menţionate pe această pagină.
c) dreptul acţionarilor de denunţare către cenzori sau auditori interni:
• actualul art. 154 este înlocuit de un nou art. 1641. Reglementarea actuala a acestui drept în capitolul privind administrarea societăţii nu este adecvată, de aceea se propune transferarea dispoziţiilor respective în capitolul privitor la audit şi cenzori. Amendamentele propuse au ca scop facilitarea exercitării acestui drept.
• în sistemul actual, numai acţionarii reprezentând 25% din capitalul social subscris pot determina convocarea de către cenzori a adunării generale, în cazul unei denunţări bine întemeiate şi urgente. În sistemul propus, pragul este coborât la nivelul unei participări de 5%, în cazul în care actul constitutiv nu prevede un prag mai scăzut.
• alin. (4) şi (5) ale actualului art. 154 îngreunează exercitarea acestui drept, dat fiind că pe parcursul întregii proceduri acţiunile celor care fac uz de acest drept trebuie depozitate şi blocate. Potrivit standardelor actuale în dreptul european al societăţilor comerciale, blocarea acţiunilor reprezintă o încălcare gravă a intereselor acţionarilor.
• art. 1641 propus urmează modelul italian, aşa cum a fost reconfigurat după recenta reformă a dreptului societar din Italia (2003/2004).
Dispoziţii revizuite:
a) plata dividendelor:
• noul art. 67 reduce termenul limită pentru plata dividendelor de la opt la şase luni, adaptându-l la termenul limită prevăzut de art. 238 alin. (2) al legii 297/2004 privind piaţa de capital.
b) tratamentul egal al acţionarilor:
• art. 94 alin. (3) introduce principiul general al tratamentului egal al acţionarilor, acesta fiind aplicabil pentru toate societăţile pe acţiuni. Până acum, un principiu similar era prevăzut doar pentru societăţile listate (art. 224 alin. (2), legea 297/2004).
c) deţinătorii de acţiuni preferenţiale:
• art. 95 prevede o protecţie mai eficientă a deţinătorilor de acţiuni preferenţiale fără drept de vot. Aceştia primesc dreptul de a participa la adunările generale ale acţionarilor şi sunt îndreptăţiţi la aceleaşi informaţii ca şi ceilalţi acţionari.
• în caz de întârziere a plăţii dividendelor prioritare pe care aceste acţiuni le conferă, deţinătorii lor vor dobândi dreptul de vot până la plata dividendelor restante.
d) numirea auditorului situaţiei financiare anuale:
• legislaţia actuală nu prevede în mod expres cine este însărcinat cu numirea auditorului financiar. În conformitate cu practica internaţională, noua literă b1) introdusă în art. 111 alin. (2) stabileşte competenţa exclusivă a adunării generale ordinare a acţionarilor de a face această numire.
e) condiţiile de cvorum şi majoritate pentru adunarea generală ordinară:
• regulile actuale din dreptul românesc cu privire la validitatea deliberărilor adunării generale ordinare a acţionarilor se caracterizează pe de o parte printr-o combinaţie a condiţiilor de cvorum şi majoritate, iar pe de altă parte prin praguri foarte ridicate, atât în privinţa cvorumului, cât şi a majorităţii.
• tendinţa curentă la nivel european este de a elimina orice condiţie de cvorum impusă prin lege, deoarece aceasta poate duce la blocarea procesului decizional prin absenţa unuia sau mai multor asociaţi. Cât timp acţionarii sunt informaţi în mod corespunzător cu privire la întrunirea adunării generale şi cu privire la ordinea de zi a acesteia, este în sarcina lor de a face demersurile necesare pentru a-şi exercita dreptul de vot, fie în mod direct, fie printr-un reprezentant (a se vedea şi noul art. 125 alin. (1)). Se poate considera că acţionarul care, deşi primeşte toate informaţiile necesare, nu îşi exercită dreptul de a participa la adunarea generală şi de a vota, acceptă tacit votul acţionarilor “activi”. Cu toate acestea, introducerea unor condiţii de cvorum sau majoritate mai ridicate este oricând posibilă prin actul constitutiv. Astfel de clauze sunt recomandate în special pentru societăţile mai mici, cu un număr redus de acţionari, pentru protecţia acţionarilor minoritari.
• modificarea propusă pentru art. 112 are la bază modelul francez şi propune un nou cvorum de 25% (deşi dreptul francez prevede un cvorum şi mai redus de numai 20%). Introducerea unor condiţii mai stricte de cvorum sau majoritate prin actul constitutiv este lăsată la dispoziţia acţionarilor.
• cvorumul şi majoritatea nu vor mai fi calculate prin raportare la capitalul social subscris, ci prin raportare la drepturile de vot.
f) condiţiile de cvorum şi majoritate pentru adunarea generală extraordinară:
• în noua formă propusă, art. 115 prevede un cvorum de 25% din numărul total de drepturi de vot pentru prima convocare, respectiv un cvorum de 20% din
numărul total de drepturi de vot pentru a doua convocare a adunării generale extraordinare. În ambele cazuri, pentru adoptarea hotărârilor este necesară o majoritate de două treimi din drepturile de vot ale acţionarilor prezenţi. Această propunere se bazează de asemenea pe modelul francez.
• în anumite cazuri (hotărâri cu privire la restrângerea sau excluderea dreptului de preferinţă al acţionarilor, reducerea capitalului social, fuziuni sau divizări) directivele comunitare în domeniul societăţilor comerciale (a doua, a treia şi a şasea) conţin condiţii minime de cvorum şi/sau majoritate. Atât în aceste cazuri, dar şi în altele (precum schimbarea obiectului de activitate al societăţii, majorarea capitalului social, schimbarea formei juridice şi dizolvarea societăţii) condiţiile prevăzute în propunerile de reformă sunt mai stricte decât pentru deciziile obişnuite.
• actul constitutiv poate stipula oricând condiţii de cvorum şi majoritate mai ridicate.
g) termenul de întrunire a adunării generale:
• termenul actual de 15 zile constituie un obstacol în calea exercitării efective a drepturilor acţionarilor. Un astfel de termen nu permite acţionarilor să se informeze în mod adecvat cu privire la adunarea generală convocată şi pentru a solicita eventual introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi, care să fie publicate la rândul lor cu suficient timp înaintea adunării generale. De asemenea, actualul termen creează dificultăţi serioase în exercitarea transfrontalieră a drepturilor acţionarilor. Pentru toate aceste motive, Comisia Europeană a propus recent un termen de întrunire a adunării generale de minim 30 de zile. Acest termen este propus şi de noua formă a art. 117.
• în cazul în care ordinea de zi include numirea unuia sau mai multor administratori, convocarea va cuprinde şi informaţii cu privire la candidaţii propuşi.
• de asemenea, din noul text al art. 117 a fost eliminat actualul alin. (5) despre convocarea prin afişare la sediul societăţii, care încălca în mod flagrant dreptul la informare al acţionarilor şi dădea prilejul unor abuzuri în practică.
h) convocarea adunării generale la cererea acţionarilor minoritari:
• în forma actuală a legii, convocarea nu poate fi cerută decât de acţionarii reprezentând a zecea parte din capitalul social subscris. Această limită stabilită prin art. 119 va fi coborâtă la nivelul de 5% din capitalul social.
• având în vedere prelungirea termenului de întrunire stipulat de art. 117, adunarea generală convocată la cererea acţionarilor minoritari va avea loc, de acum înainte, în cel mult 45 de zile de la cerere (în loc de o lună).
• prin dispoziţiile alin. (3) al art. 119 se asigură ţinerea adunării generale, chiar dacă consiliul de administraţie nu îşi îndeplineşte obligaţia de a o convoca. Dacă instanţa admite cererea acţionarilor, costurile vor fi suportate de societate.
i) votul în absenţă:
• în conformitate cu actualul art. 125 alin. (1), acţionarii pot fi reprezentaţi în adunarea generală doar de către alţi acţionari, în lipsa unei dispoziţii contrare în actul constitutiv. Prin propunerile de reformă, această restricţie este eliminată, reprezentarea putând avea loc prin orice persoană, facilitându-se astfel votul în absenţă al acţionarilor. Acţionarii din străinătate beneficiază de asemenea ca urmare a acestei modificări.
j) acorduri cu privire la exercitarea dreptului de vot:
• actualul art. 128, prin care se interzice orice fel de acord cu privire la exercitarea dreptului de vot, implică o restrângere excesivă a drepturilor acţionarilor. Actuala reglementare este de asemenea percepută ca un impediment în calea investiţiilor străine în România. Noul text propus permite astfel de acorduri, cu excepţia acelora prin care acţionarul se angajează să urmeze instrucţiunile sau propunerile de vot emise de către societate sau de către reprezentanţii acesteia.
k) hotărâri numai cu privire la punctele de pe ordinea de zi publicată:
• un nou alin. (7) în art. 129 precizează că adunarea generală nu poate adopta o hotărâre asupra unui punct de pe ordinea de zi care nu a fost publicat în mod corespunzător. Această regulă nu se aplică dacă toţi acţionarii sunt prezenţi şi dacă nici unul dintre ei nu se opune.
l) informarea cu privire la hotărârile adoptate de adunarea generală:
• rezultatele votului trebuie să fie uşor accesibile tuturor acţionarilor. Noul art. 131 alin. (6) recunoaşte acţionarului dreptul de a solicita societăţii informaţii cu privire la rezultatele votului asupra diferitelor rezoluţii dezbătute în adunarea generală. Aceste informaţii trebuie publicate şi pe pagina de internet a societăţii.
m) dreptul de retragere din societate:
• art. 134 este alineat la standardele internaţionale în domeniu (a se vedea în acest sens şi art. 20 alin. (1) litera d), Directiva a doua). Dispoziţiile cu privire la retragere se vor aplica şi în cazurile de fuziune şi divizare.
• în ce priveşte transferul sediului social, aceste dispoziţii se vor aplica doar transferului transfrontalier al sediului, în conformitate cu o regulă generală la nivel european. Deşi de lege lata un asemenea transfer nu este posibil în acest moment în dreptul românesc, România va trebui să recunoască această posibilitate din momentul aderării la UE.
• pentru protejarea intereselor legitime ale societăţii, este prevăzut un termen de 30 de zile pentru exercitarea dreptului de retragere.
• pentru mai buna protecţie a acţionarilor minoritari, evaluarea preţului acţiunilor se va face de un expert independent, numit sau aprobat de către judecătorul delegat.
n) acţiunea în justiţie la iniţiativa adunării generale:
• potrivit actualului art. 155, hotărârea adunării generale a acţionarilor de a iniţia o acţiune în răspundere împotriva fondatorilor, administratorilor, directorilor cenzorilor sau auditorilor financiari poate fi luată doar cu majoritatea prevăzută de art. 112, care poate fi foarte ridicată. Noul alin. (1) stipulează că adunarea generală decide în această privinţă cu majoritate simplă.
o) acţiunea derivată:
• art. 157 în forma lui actuală restrânge în mai multe feluri dreptul acţionarilor minoritari de a iniţia o acţiune derivată: o astfel de acţiune poate fi îndreptată numai împotriva administratorilor şi directorilor şi numai în măsura în care aceştia încheie acte juridice în prejudiciul societăţii.
• versiunea propusă şi reglementată în noul art. 156, acoperă şi răspunderea fondatorilor, cenzorilor şi auditorilor, ca şi art. 155.
• se acordă prioritate iniţierii acţiunii de către adunarea generală (fie din proprie iniţiativă, fie la cererea unui acţionar), în conformitate cu art. 155. În cazul în care adunarea generală nu introduce o asemenea acţiune, acţionarii deţinând în mod individual sau împreună cel puţin 5% din capitalul social subscris pot introduce o acţiune în nume propriu şi pe seama societăţii, pentru recuperarea pagubelor.
• dacă acţionarii câştigă procesul, costurile de judecată le vor fi rambursate de către societate.
• acţionarii care introduc acţiunea în răspundere trebuie să fi fost deja acţionari ai societăţii la data la care problema introducerii acestei acţiuni a fost dezbătută în cadrul adunării generale.
• acţiunea derivată va putea fi introdusă pentru orice fel de răspundere, inclusiv delictuală.
|
|
