|
actionaradmin
Administrator
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 7
|
|
Un aspect îngrijorator, mai ales în cazul societatilor listate la Bursa (societati deschise), se refera la comportamentul abuziv al actionarilor majoritari fata de cei minoritari în ceea ce priveste politica de distribuire a dividendelor. Atunci când Adunarea Generala a Actionarilor hotaraste sa nu se distribuie în totalitate profitul net, o parte a actionariatului este privata de dreptul sau de a realiza un venit imediat în schimbul sperantei realizarii unui venit viitor.
Vreme îndelungata, dat fiind faptul ca legislatia oferea o slaba protectie actionarilor minoritari în raport cu deciziile actionarilor majoritari, în numeroase situatii, acestia din urma au ales nedistribuirea dividendelor catre actionari si reinvestirea profitului net în proiecte lipsite de profitabilitate pentru firma, însa care le aduceau importante beneficii personale. Profiturile nedistribuite actionarilor si neinvestite în proiecte profitabile pentru companie pot conduce la fraude, înselaciuni sau la pierderi, cu prejudicie-rea intereselor actionarilor minoritari.
Un aspect îmbucurator îl constituie faptul ca, în ultimul timp, legiuitorul român manifesta un tot mai mare interes pentru reglementarea unor mijloace de protectie a intereselor actionarilor minoritari. De la reglementarea acestor mijloace si pâna la aplicarea lor în practica însa este cale lunga. Atât timp cât managerii companiilor cotate ignora interesele actionarilor minoritari, iar acestia din urma nu-si exercita drepturile prevazute de lege, nu putem vorbi despre o functionare reala a normelor de protectie a actionarilor minoritari.
Decizia de distribuire a dividendelor trebuie luata avându-se în vedere asigurarea unui optim între partea din profitul net distribuita sub forma de dividende si partea ramasa pentru autofinantare (sursa cea mai ieftina de capital) care asigura cresterea viitoare a firmei, îmbunatatind structura financiara a acesteia.
Legea societatilor comerciale da mai multa putere actionarilor minoritari
de Raluca Ungureanu
Actionarii minoritari vor avea un cuvânt mai greu de spus în cadrul societatilor, odata cu intrarea în vigoare, la 1 decembrie anul curent, a noii legi a societatilor comerciale. Persoanele care detin 5% din capitalul social al unei companii vor putea convoca adunarea generala. În plus, noile conditii de cvorum permit derularea adunarilor generale extraordinare în conditiile prezentei actionarilor reprezentând numai 25% din capitalul social la prima convocare si 20% la cea de a doua convocare.
"Noile prevederi din legea societatilor comerciale dau actionarilor minoritari o putere mai mare în cadrul companiilor, având în vedere ca adunarea generala va putea fi convocata de catre cei care detin 5% din capitalul social, iar deciziile importante pot fi luate cu un cvorum mult mai mic decât pâna acum. În aceste conditii, orice actionar majoritar trebuie sa fie mai activ si sa participe la toate adunarile generale", a declarat, pentru Adevarul, Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta KTD Invest. Potrivit modificarilor legii societatilor comerciale, pentru desfasurarea adunarii generale extraordinare este necesara prezenta actionarilor reprezentând 25% din drepturile de vot la prima convocare si respectiv 20% la convocarile urmatoare. Pentru adoptarea deciziilor, în ambele cazuri, este necesara o majoritate de doua treimi din drepturile de vot ale actionarilor prezenti.
Noile prevederi ofera mai multa protectie minoritarilor
"Prin coborârea pragului pentru tinerea adunarilor generale extraordinare este limitat abuzul de majoritate posibil prin neprezentarea actionarului majoritar în adunarile generale convocate de minoritari", a declarat, pentru Adevarul, Gratiela Iordache, presedinte Asociatiei Actionarilor din România. "Un alt element favorabil actionarilor minoritari este si reglementarea asa-numitei minoritati de blocaj. Mai exact, decizii privind modificarea obiectului principal de activitate, reducerea sau majorarea capitalului social, fuziune, divizare pot fi blocate de catre actionarii minoritari, daca acestia întrunesc o treime din voturile prezente în AGA", precizeaza Iordache. "Noile prevederi ar trebui sa accentueze tendintele de acumulare de pachete pe piata de capital, având în vedere ca minoritarii vor avea o putere de negociere mai mare. Efectele însa vor fi vizibile pe termen lung", a declarat, pentru Adevarul, Laurentiu Rosoiu, consultant de investitii la SAI Swiss Capital Asset Management. "Cel mai mare impact se va resimti în cazul societatilor de investitii financiare (SIF), însa în prealabil trebuie gasita o solutie pentru cercul vicios în care se afla acestea. Mai exact, în statutele SIF–urilor sunt înscrise conditiile de cvorum pentru AGEA conform legislatiei în vigoare. Iar modificarea acestora în conformitate cu noile norme înseamna, practic, schimbarea statutelor, care însa se poate face doar prin decizia adunarii extraordinare. Aceasta, la rândul ei, nu se poate desfasura decât în conditiile prevazute în statute", afirma Rosoiu.
Narcisa Fatu, avocat la Bostina si Asociatii, considera ca modificarile din legea societatilor comerciale practic nu vor avea nicio influenta asupra societatilor de investitii financiare, tocmai din cauza prevederilor din statutele acestor societati. "Pe termen lung, consider ca va fi solutionata atât problema statutelor, cât si a pragului de detinere la SIF-uri", apreciaza Floroiu.
Societatile pot avea o conducere duala
Noile prevederi ale legii societatilor comerciale introduce posibilitatea conducerii "dualiste" a companiilor, respectiv separarea functiilor administrative de cele executive. Tendinta actuala în statele membre ale Uniunii Europene, referitor la structura consiliului de administratie, este de a oferi societatilor pe actiuni posibilitatea de a alege dintre doua sisteme alternative de guvernare: fie o structura monista (Consiliu de Administratie), fie o structura dualista (Comitet de Conducere si Consiliu de Supraveghere).
"Clarificarea interferentelor si a diferentelor dintre structurile de administrare si cele executive ale unei societati pe actiuni era un demers mai mult decât necesar", afirma Narcisa Fatu. Prin conducerea dualista, sporeste controlul asupra directorului executiv al unei companii, întrucât toate actele acestuia vor fi verificate. "O astfel de organizare îi favorizeaza pe actionarii unei companii", precizeaza Iulian Panait.
|
|
